O definiție pentru placentifer
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
PLACENTI- „placentă, placentar”. ◊ L. placenta „turtă, plăcintă” > fr. placenti-, engl. id. > rom. placenti-. □ ~fer (v. -fer), adj., care este prevăzut cu placentă; ~form (v. -form), adj., în formă de placentă.
Intrare: placentifer
placentifer adjectiv
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)