placebo s. sg.tant. (farm.) ◊ „Este vorba despre așa-zisele «placebo», adică medicamente care acționează asupra psihicului individului.” Sc. 24 I 75 p. 5. ◊ „S-a vorbit deseori de rolul autosugestiei în medicină. S-au făcut chiar experiențe pe unii pacienți ce se plângeau de diferite afecțiuni, cărora le-au fost administrate medicamente [...] fictive – așa-numitele placebo, care nu au nici un fel de efect terapeutic.” Sc. 5 XI 75 p. 6. ◊ „Cei 27905 medici «cobai» vor trebui să înghită zilnic câte o ceașcă de aspirină, beta caroten, sau placebo (substanță inactivă substituită unui medicament).” R.l. 28 XII 82 p. 6 (din fr., engl. placebo; PR 1945, BD 1967; DM; DEX-S)