PLACAT¹, placate, s. n. (Rar) Placardă, anunț, afiș. ( Camille, arătînd în perete un placat pe care l-a măsurat mai întîi cu privirea:) Alea nu sînt afișe. E o literă care nu se poate ceti. Caracterele sînt prea înghesuite. CAMIL PETRESCU, T. II 407. – Pl. și: placaturi (KOGĂLNICEANU, S. 214).