2 definiții pentru plătuitor
Explicative DEX
plătuitor sn [At: I. APOLZAN, U. 14 / P: ~tu-i~ / Pl: ~oare / E: plătui + -tor] (Trs) Rindea specială care servește la subțierea plăcilor de lemn de la uși, dulapuri, lambriuri etc. sau pentru trasarea ulucului.
Regionalisme / arhaisme
plătuitor, plătuitoare, s.n. (reg.) rindea specială pentru subțierea plăcilor de lemn de la uși, dulapuri, lambriuri, a ulucilor.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: plătuitor
plătuitor substantiv neutru
| substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)