2 definiții pentru plătuitor
Explicative DEX
plătuitor sn [At: I. APOLZAN, U. 14 / P: ~tu-i~ / Pl: ~oare / E: plătui + -tor] (Trs) Rindea specială care servește la subțierea plăcilor de lemn de la uși, dulapuri, lambriuri etc. sau pentru trasarea ulucului.
Arhaisme și regionalisme
plătuitor, plătuitoare, s.n. (reg.) rindea specială pentru subțierea plăcilor de lemn de la uși, dulapuri, lambriuri, a ulucilor.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: plătuitor
plătuitor substantiv neutru
| substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)