2 definiții pentru pitting
Ortografice DOOM
pitting s. n.
Enciclopedice
PÍTTING (cuv. engl.) s. n. (TEHN.) Uzură care se manifestă sub forma apariției unor mici gropițe (ciupituri) pe suprafața de contact la rulmenți, la roți dințate, la bandajele roților de locomotive sau de vagoane etc.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: pitting
pitting substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)