Definiția cu ID-ul 698617:
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
PITECANTRÓP (< fr. {i}; {s} gr. pithekos „maimuță” + anthropos „om”) s. m. Reprezentant al lui Homo erectus, descoperit de E. Dubois, în 1891, lângă Trinil, în ins. Java, care a trăit în urmă cu c. 700.000 ani și care prezenta caractere intermediare între Homo habilis și Homo sapiens (Homo erectus Javanensis). Studiile antropologice efectuate au stabilit că p. era adaptat atât la viața terestră, cât și la cea arboricolă; avea calota craniană turtită ca a maimuțelor, osul frontal avea o proeminență continuă, dar capacitatea craniană era mai mare decât a maimuțelor; dantura era de tip simian, iar femurul avea o formă absolut asemănătoare cu cea omenească.