2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

piscur sm [At: BĂCESCU, P. 46 / Pl: ~i / E: ucr пискир] (Iht; Buc) Chișcar (Lampetra danfordi).

pișcura2 vi [At: UDRESCU, GL. / Pzi: 3 ~rează, pișcură / E: ctm pișa + picura] (Mun) A burnița.

pișcura1 [At: CIAUȘANU, V. 188 / V: pisc~, (cscj) ~cori, ~uli / Pzi: pișcur, ~rez / E: pișca] 1 vt (Reg) A pișca (1). 2 vt (Olt; c. i. firele de lână) A toarce neuniform, cu porțiuni mai groase și mai subțiri. 3 vr (Mun; d. haine, stofe etc.) A se roade ușor. 4 vr (Mun; d. grâu) A rămâne nedezvoltat. 5 vi (Reg; îf pișcori) A căuta să înșele pe alții. 6 vt (Ban; d. băuturi alcoolice) A pișca (17).

PIȘCURÁ, pișcurez, vb. I. Tranz. (Regional) A pișca, a ciupi.

PIȘCURÁ, pișcurez, vb. I. Tranz. (Reg.) A pișca (1). – Din pișca.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

piscúr, piscúri, s.m. (reg.) țipar, chișcar.

pișcurá1, píșcur și pișcuréz, vb. I (reg.) 1. a pișca, a ciupi, a pițiga. 2. a toarce neuniform (cu porțiuni mai groase și mai subțiri). 3. (refl.; despre haine, stofe) a se roade, a se găuri ușor, ici și colo. 4. (refl.; despre grâu) a rămăne nedezvoltat, pipernicit. 5. a căuta să înșele pe alții, a umbla cu șmecherii. 6. (despre băuturi alcoolice) a înțepa, a pișca.

pișcurá2, pers. 3 sg. píșcură și pișcureáză, vb. I (reg.) a burnița.

Intrare: piscur
piscur
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pișcura
pișcura2 (1 -rez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pișcura
  • pișcurare
  • pișcurat
  • pișcuratu‑
  • pișcurând
  • pișcurându‑
singular plural
  • pișcurea
  • pișcurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pișcurez
(să)
  • pișcurez
  • pișcuram
  • pișcurai
  • pișcurasem
a II-a (tu)
  • pișcurezi
(să)
  • pișcurezi
  • pișcurai
  • pișcurași
  • pișcuraseși
a III-a (el, ea)
  • pișcurea
(să)
  • pișcureze
  • pișcura
  • pișcură
  • pișcurase
plural I (noi)
  • pișcurăm
(să)
  • pișcurăm
  • pișcuram
  • pișcurarăm
  • pișcuraserăm
  • pișcurasem
a II-a (voi)
  • pișcurați
(să)
  • pișcurați
  • pișcurați
  • pișcurarăți
  • pișcuraserăți
  • pișcuraseți
a III-a (ei, ele)
  • pișcurea
(să)
  • pișcureze
  • pișcurau
  • pișcura
  • pișcuraseră
pișcura1 (1 -r) verb grupa I conjugarea I
verb (VT2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pișcura
  • pișcurare
  • pișcurat
  • pișcuratu‑
  • pișcurând
  • pișcurându‑
singular plural
  • pișcură
  • pișcurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pișcur
(să)
  • pișcur
  • pișcuram
  • pișcurai
  • pișcurasem
a II-a (tu)
  • pișcuri
(să)
  • pișcuri
  • pișcurai
  • pișcurași
  • pișcuraseși
a III-a (el, ea)
  • pișcură
(să)
  • pișcure
  • pișcura
  • pișcură
  • pișcurase
plural I (noi)
  • pișcurăm
(să)
  • pișcurăm
  • pișcuram
  • pișcurarăm
  • pișcuraserăm
  • pișcurasem
a II-a (voi)
  • pișcurați
(să)
  • pișcurați
  • pișcurați
  • pișcurarăți
  • pișcuraserăți
  • pișcuraseți
a III-a (ei, ele)
  • pișcură
(să)
  • pișcure
  • pișcurau
  • pișcura
  • pișcuraseră
piscura
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pișcori
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pișculi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pișcura piscura pișcori pișculi

etimologie:

  • pișca
    surse: DLRM