3 intrări

5 definiții

Explicative DEX

pâscăli v vz piscăli

piscăli [At: LEXIC REG. 72 / V: pâs~ / Pzi: piscăl, ~lesc / E: mg piszkál] (Reg) 1 vr A se curăța cu migală, scobindu-se etc. 2 vi A migăli. 3 vi (îf pâscăli) A mocoși. 4-5 vi A umbla cu ceva oprit (și uneori dăunător). 6 vi A scotoci.

Regionalisme / arhaisme

piscăli, piscăl și piscălesc, vb. IV (reg.) 1. (refl.) a se curăța (cu migală). 2. a migăli, a mocoși. 3. a umbla cu ceva oprit și dăunător. 4. a scotoci; a cotrobăi.

piscălí, piscălesc, v.t.r. (reg.) 1. A se murdări. 2. A face ceva migălos. – Din magh. piszkól „a se murdări” (MDA).

piscăli, piscălesc, vb. tranz., refl. – (reg.) 1. A se murdări. 2. A face ceva migălos. – Din magh. piszkól „a se murdări” (MDA).

Intrare: piscălit
piscălit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piscălit
  • piscălitul
  • piscălitu‑
  • piscăli
  • piscălita
plural
  • piscăliți
  • piscăliții
  • piscălite
  • piscălitele
genitiv-dativ singular
  • piscălit
  • piscălitului
  • piscălite
  • piscălitei
plural
  • piscăliți
  • piscăliților
  • piscălite
  • piscălitelor
vocativ singular
plural
Intrare: piscăli (1 -căl)
piscăli (1 -căl) verb grupa a IV-a conjugarea a IV-a
verb (VT334)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • piscăli
  • piscălire
  • piscălit
  • piscălitu‑
  • piscălind
  • piscălindu‑
singular plural
  • piscăle
  • piscăliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • piscăl
(să)
  • piscăl
  • piscăleam
  • piscălii
  • piscălisem
a II-a (tu)
  • piscăli
(să)
  • piscăli
  • piscăleai
  • piscăliși
  • piscăliseși
a III-a (el, ea)
  • piscăle
(să)
  • piscăle
  • piscălea
  • piscăli
  • piscălise
plural I (noi)
  • piscălim
(să)
  • piscălim
  • piscăleam
  • piscălirăm
  • piscăliserăm
  • piscălisem
a II-a (voi)
  • piscăliți
(să)
  • piscăliți
  • piscăleați
  • piscălirăți
  • piscăliserăți
  • piscăliseți
a III-a (ei, ele)
  • piscăle
(să)
  • piscăle
  • piscăleau
  • piscăli
  • piscăliseră
pâscăli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: piscăli (1 -călesc)
piscăli (1 -călesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • piscăli
  • piscălire
  • piscălit
  • piscălitu‑
  • piscălind
  • piscălindu‑
singular plural
  • piscălește
  • piscăliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • piscălesc
(să)
  • piscălesc
  • piscăleam
  • piscălii
  • piscălisem
a II-a (tu)
  • piscălești
(să)
  • piscălești
  • piscăleai
  • piscăliși
  • piscăliseși
a III-a (el, ea)
  • piscălește
(să)
  • piscălească
  • piscălea
  • piscăli
  • piscălise
plural I (noi)
  • piscălim
(să)
  • piscălim
  • piscăleam
  • piscălirăm
  • piscăliserăm
  • piscălisem
a II-a (voi)
  • piscăliți
(să)
  • piscăliți
  • piscăleați
  • piscălirăți
  • piscăliserăți
  • piscăliseți
a III-a (ei, ele)
  • piscălesc
(să)
  • piscălească
  • piscăleau
  • piscăli
  • piscăliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)