PIPERACÉE (< fr.; {s} lat. piper „piper”) s. f. pl. Familie de plante dicotiledonate, apetale, erbacee sau lemnoase, uneori liane, cu frunze simple, alterne, flori bisexuate grupate în inflorescențe și fruct bacă sau drupă, semințe cu albumen dezvoltat (ex. piperul). Conțin substanțe rășinoase și uleiuri eterice; unele se cultivă ca plante decorative. Sunt răspândite mai ales în regiunile tropicale.