Definiția cu ID-ul 504921:
Etimologice
pincă (pinci), s. f. – (Arg.) Bani, parale. Germ. Pinke „cutia de bani la jocurile de cărți” (Vasiliu, GS, VII, 122).
pincă (pinci), s. f. – (Arg.) Bani, parale. Germ. Pinke „cutia de bani la jocurile de cărți” (Vasiliu, GS, VII, 122).