primas sm [At: AR (1829), 6²/6 / A: nct / Pl: ~ași / E: lat primas] (Înv) Primat¹ (6).

primaș sm [At: AGÂRBICEANU, A. 117 / Pl: ~i / E: mg primás] (Reg) Prim viorist într-un taraf.

primaș, primași, s.m. (înv.) cel mai înalt grad în vechea ierarhie, a bisericii ortodoxe și catolice; primat.

primaș, nume ce se dă în părțile Transilvaniei conducătorului unei formații* instrumentale (taraf*), el fiind totodată și purtătorul melodiei principale. Mai întotdeauna, p. formației este un violonist.

primaș, primași, s.m. – (reg.) Vioara I dintr-o formație de ceterași (muzicanți). – Din magh. primás „prim-violonist” (MDA).

primaș, -i, s.m. – Vioara I dintr-o formație de ceterași (muzicanți). – Din prim „întâi” (< lat. primus) + -aș.