PILUG, piluge, s. n. (Mold.; și în forma chilug) Unealtă în formă de jul cu cîte o măciulie la fiecare capăt, cu care se pisează în piuliță; pisălog. ◊ Expr. A tunde (pe cineva) pilug = a tunde (pe cineva) pînă la piele. Profesorul a stat lîngă noi pînă ce ne-a tuns chilug. CREANGĂ, O. A. 46. – Variantă: chilug s. n.