PIELĂRIE, pielării, s. f. 1. (Cu sens colectiv) Mulțime de piei; p. ext. obiecte confecționate din piele. V. curelărie. Îi conduse printr-o sală cu hamuri noi, atimate în perete, zurgălăi și zăbăli nichelate, cu miros de magazin de pielărie. C. PETRESCU, Î. II 104. Productele manufacturate erau numeroase: pielăriile, cojocăriile și curelăriile. ODOBESCU, S. I 480. 2. Atelier unde se tăbăcesc pieile; tăbăcărie. ♦ Prăvălie unde se vînd piei lucrate. – V. marochinărie.