PERPENDICULAR, -Ă, perpendiculari, -e, adj. (Despre drepte sau planuri) Care formează unghiuri drepte cu o dreaptă sau cu un plan. Două drepte perpendiculare pe un plan sînt paralele între ele. GEOMETRIA S. 29. Am biruit urcușul aproape perpendicular. GALACTION, O. I 346. ◊ (Adverbial) Rari copaci, aliniați perpendicular, însemnau șoseaua județeană ce leagă Costeștii cu Roșiorii. REBREANU, R. I 70. Îmi îndesai pălăria peste urechi și mă lungii perpendicular pe cursul Bistriței. HOGAȘ, M. N. 61. (Învechit, construit cu dativul) Din astă parte a Dunării se lungește, perpendicular fluviului, lacul numit Cahul. HASDEU, I. V. 138.