PELAGIC, -Ă, pelagici, -e, adj. De mare, marin. Curent pelagic. ◊ Zonă pelagică = zonă situată în largul mărilor și oceanelor, care se întinde de la adîncimea de 200 m pînă la 3000-6000 m. Organisme pelagice = plante și animale care plutesc sau înoată liber în zona pelagică, spre deosebire de organismele care trăiesc pe fund. Depuneri pelagice = depozite marine formate prin acumularea scheletelor microorganismelor pe fundul oceanelor.