Definiția cu ID-ul 952038:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
pedestru, pedeștri, s.m. – (sens arhaic) „I se spune unui om mnic, slab, năcăjit, comed’ie de om” (Mara); „Vai pedestru-i că n-are nici halube pă iel” (Giulești); „sărac afară din cale, năcăjit” (Berbești); „nu-i apt de lucru, un bitang, blegos, sărac din cauza lenei, beției sau destrăbălării” (ALRRM, 1969: 142). – Lat. pedester, -tris „care merge pe jos” (Șăineanu, Scriban; Pușcariu, Candrea, cf. DER; Frățilă, DEX, MDA).