PAUZĂ, pauze, s. f. 1. Interval de durată variabilă, în care o acțiune sau o activitate este suspendată, urmînd a fi reluată mai tîrziu; repaus, întrerupere. Tuși spre a-și drege glasul și începu rar și cu dese pauze. NEGRUZZI, S. I 8. ◊ Expr. A face o pauză = a se întrerupe (din lucru, din vorbă etc.). ♦ (La școală) Recreație. ♦ (La teatru) Antract. 2. (Concretizat) Semn pus pe portativ, pentru a indica întreruperea unei fraze muzicale și durata acestei întreruperi. ♦ Linie orizontală, mai lungă decît cratima, folosită ca semn de punctuație pentru a indica cititorului oprire în lectură, mai accentuată decît la virgulă. – Pronunțat: pa-u-.