Definiția cu ID-ul 504680:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

paucă (pauce), s. f. – Tîmpină, tobă. Germ. Pauke (Tiktin). Pare să fie dubletul lui peucă, s. f. (Mold., fluier), cf. Scriban.