PATRULATER, -Ă, patrulatere, s. n., adj. 1. S. n. Poligon cu patru laturi. ♦ (Adjectival) Care are forma unui poligon cu patru laturi. 2. Adj. (Geom.; în sintagma) Piramidă (sau prismă) patrulateră = piramidă sau prismă cu baza sau bazele un patrulater. – Din lat. quadrilaterus, fr. quadrilatère (după patru).