PATRIOTARD, -Ă, patriotarzi, -de, adj. Care face paradă de patriotism, care dovedește un fals patriotism. Reliefez atitudinea demagogilor patriotarzi din secolul trecut față de limbă... îndepărtarea lor de popor. L. ROM. 1953, nr. 3, 74. ◊ (Substantivat) Poporul pentru Eminescu nu era cel convențional al patriotarzilor; oamenii lui vechi care-i hrăneau arta erau băștinașii din veac. SADOVEANU, B. 83.