PATRAFIR, patrafire, s. n. Obiect din odăjdiile bisericești, în formă de fâșie lungă de stofă, de mătase etc., pe care sunt brodate motive religioase, purtat de preoți peste stihar, când oficiază. [Var.: epitrahil, (înv.) patrahil, patrahir s. n.] – Din sl. petrahilŭ, ngr. epitrahílion.