opțiuni

2 intrări

6 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

patic, ~ă [At: CIHAC, II, 248 / A și: ~tic / Pl: ~ici, ~ice / E: ucr паттика „neisprăvit”] 1 a (Mol; d. ființe) Cu picioare scurte. 2 a (Mol; d. ființe) Cu picioare strâmbe. 3 a (Reg) Pipernicit. 4 sm (Mtp; rar) Pitic.

patíc, -ă adj. (cp. cu a se piti). Mold. Cu picĭoarele scunde: om, cîne patíc; rața e patică. – La Timoc pitóc, -oacă, scund. V. tofolog.

pătic sn [At: ROSETTI, L. B. III, 76 / Pl: ~ice / E: pat1 + -ic] (Mun) 1-2 (Șhp) Pătuț (1-4). 3-4 (Spc) Pătuț (5-6).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PĂTIC s. v. pătuc, pătuț.

pătic s. v. PĂTUC. PĂTUȚ.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

patic, patică, adj., s.m. (reg.) 1. (adj.; despre ființe) cu picioare scurte; cu picioare strâmbe; pipernicit. 2. (s.m.) pitic.

Intrare: patic
patic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • patic
  • paticul
  • paticu‑
  • patică
  • patica
plural
  • patici
  • paticii
  • patice
  • paticele
genitiv-dativ singular
  • patic
  • paticului
  • patice
  • paticei
plural
  • patici
  • paticilor
  • patice
  • paticelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: pătic
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pătic
  • păticul
  • păticu‑
plural
  • păticuri
  • păticurile
genitiv-dativ singular
  • pătic
  • păticului
plural
  • păticuri
  • păticurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)