ceasornic sn [At: LET. II, 202/34 / V: ces~ / Pl: ~ice / E: bg часорник] 1 Ceas (47). 2 (Îs) ~ul casei (sau ~ de casă, ori ~ morții) Ticăit ca ceasul care se crede că se aude în perete sau în lemnărie Cf șarpele casei, știma casei. 3 (Îs) ~ul casei Gospodină bună care conduce treburile cu regularitatea unui ceasornic Si: cheia casei. 4 (Îs) ~ de pontaj Ceasornic special pus la poarta de intrare într-o uzină, întreprindere etc., pentru a imprima, pe fișele muncitorilor, ora intrării și ieșirii. 5 (Bot) Plantă agățătoare cu flori albe, trandafirii și albăstrii (Passiflora cocrulea).

CEASORNIC, ceasornice, s. n. 1. Ceas (3). ◊ Ceasornic de pontaj = ceasornic special pus la poarta de intrare într-o uzină, întreprindere etc., care imprimă pe fișele individuale momentul intrării și ieșirii muncitorilor. 2. (Bot.) Plantă agățătoare cu flori albe, trandafirii și albăstrii (Passiflora coerulea). – Din bg., scr. časovnik (modificat după ornic).

CEASORNIC ~ce n. Aparat care măsoară și indică timpul; ceas. ~ de aur. /<bulg. sb. țasovnik

ceasornic s. n., pl. ceasornice

PASSIFLORA L., FLOAREA PASIUNII, fam. Passifloraceae. Gen originar din regiunile tropicale și subtropicale ale Asiei, Australiei și mai ales în America de S, cca- 400 specii, volubile, cu tulpini lemnificate, ramificate (lujeri, cca 5 m lungime), prevăzute cu cîrcei și frunze 3-7-lobate. Flori solitare, hermafrodite, de obicei pe tip 5, parfumate, campanulate, diametru pînă la 10 cm, pedunculate, corolă cu 5 petale verzi, receptacul format din lacinii albastre, petalele uneori lipsesc, 5 stamine, stigmate globulare, 5 sepale pergamentoase sau pieloase, des colorate în interior și asemănătoare cu petalele. Fruct, bacă zemoasă.

Passiflora coerulea L. Specie care înflorește în iul-sept. Flori stelate, solitare, cca 7 cm diametru, parfumate, gri-verzui-albicioase, roz și albăstrui, mari, nu durează decît o singură zi, dar abundența de flori ce apar în fiecare zi în decursul unei lungi perioade de timp, compensează acest inconvenient. Sepale verzui asemănătoare, ca mărime și formă, cu petalele. între petale și cele 5 stamine mari se află coronula cu 2 cercuri formată dintr-un număr mare de filamente dispuse radial, avînd vîrfurile bleu, mijlocul alb și baza roșie-închis, stigmate cuneiforme. Frunze mari, glabre, cu 5-7 lobi oblongi, întregi. Plantă volubilă cu tulpină lemnificată, agățătoare, ramificată, viguroasă, cca 4 m lungime, prevăzută cu cîrcei.

Passiflora racemosa Brot. (syn. P. princeps Lodd.). Specie care înflorește în apr.-sept. Flori mari (cca 10 cm diametru), exotice, în formă de stea, lila-luminos sau roșietice, staminele formează o frumoasă coroană deasupra florii. Frunze (cca 11 cm lungime, 13 cm lățime) trilobate.

Passiflora violacea Vell. Specie originară din Brazilia. Flori foarte decorative, parfumate, diametru cca 10 cm, campanulate sau întinse, violete, coronulă la bază neagră- violetă, la mijloc albă, la vîrf violetă, ovar ovat, pendente, cu peduncul lung. Plantă agățătoare. Frunze glabre, cordiforme, adînc-trilobate, lobii ovat-lanceolați, nedentați, cu baza glandulos-dentată, pețiolate, pețiolul cu 4 glande. Stipele cordiforme, lunguieț-ovate, cca 3,5 cm lungime.

CEASORNIC s. 1. ceas, (înv.) orar, orologhion, (înv., mai ales în Mold.) ornic, (arg.) moară. (Și-a cumpărat un ~ de perete.) 2. (BOT.; Passiflora coerulea) (reg.) floarea-suferinței.