PARAZIT ², -Ă, paraziți, -te, s. m. și f. 1. Plantă sau animal care trăiește pe un organism străin viu, hrănindu-se exclusiv cu substanțele organice scoase din acesta. Paraziți intestinali. ▭ Uredinalele fiind paraziți intercelulari... provoacă... o scădere a cantității de protoplasmă din celule, SĂVULESCU, M. U. I 96. 2. Fig. Persoană care trăiește din munca altora. V. trîntor, profitor. Situația asta de parazit profitor îl înnebunește. CAMIL PETRESCU, T. U 91. Sînt oameni care ocupă în societate un rol mult mai onorabil decît regii, care nu se mulțumesc să fie paraziții auriți și îndantelați ai popoarelor. LIT. ANTIMONARHICĂ 156. 3. (La pl.) Zgomote caracteristice care se produc într-un aparat de telecomunicații din cauza descărcărilor electrice din atmosferă, a scînteilor de la un aparat electric învecinat etc. Începe să-mi explice, întîi, planul radioului... E fericit că poate să prindă, fără paraziți, toate orașele mari din Europa. SAHIA, U.R.S.S. 131. 4. Fibră secundară pe firul unei gogoși de mătase, provenită dintr-un defect al aparatului excretor al viermelui de mătase.