PARASTUI, parastuiesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A parastisi. Da ce parastuiește în astă-seară? – O piesă nouă... «Două fete ș-o nineacă». ALECSANDRI, T. I 150. ◊ Refl. pas. Se parastuia două piese nouă pline de-mpunsături în ispravnici și-n giudecători. ALECSANDRI, T. 1398.