PARASCOVENIE, parascovenii, s. f. (Regional, mai ales la pl.) Năzbîtie, poznă, drăcie, măscări. Rămăsese în poartă unde istorisea nu știu ce parascovenii grupului de civili. CAMILAR, N. II 218. De-amu puneți-vă pe făcut... parascovenii cîte vă place, măi băieți. CREANGĂ, A. 39. Cucoană Gahiță, m-am săturat de toate parascoveniile și de toate farafastîcurile d-tale. ALECSANDRI, T. 1016.