paraoptic, -ă adj. (opt.) Situat în afara organului de simț al vederii ◊ „Supusă unui control științific la clinica din Harkov s-a constatat că ea poseda o vedere paraoptică și mai perfectă decât R.K., că recunoaște fără greșeală literele și culoarea lor.” Sc. 16 II 65 p. 4 //din para- + optic//