2 intrări
12 definiții
- explicative DEX (4)
- sinonime (2)
- arhaisme și regionalisme (6)
Explicative DEX
papricat, ~ă a [At: MAROIANU, S. 22 / V: pop~ / Pl: ~ați, ~e / E: paprica] (Trs; Mar) 1 Iuțit cu boia de ardei iute. 2 (Pex) Pipărat.
paprica vt [At: ALR I, 733/333 / V: pop~ (Pzi și: popric) / Pzi: ~chez / E: paprică] 1-2 (Trs; Mar) A condimenta cu boia de ardei iute. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
poprica v vz paprica
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
popricat, ~ă a vz papricat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
PAPRICAT adj. v. condimentat, iute, picant, piperat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
papricat adj. v. CONDIMENTAT. IUTE. PICANT. PIPERAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
paprica, paprichez, vb. I (reg.) a pune boia de ardei.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
popricá, v.t. (reg) 1. A condimenta mâncarea cu ardei. 2. (fig.) A certa pe cineva: „Tare rușine i-o fo' că l-o popricat în fața oamenilor” (Faiciuc, 2008: 765). – Din poprică „ardei iute”.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
popricát, -ă, popricați, -te, adj. (reg.) Condimentat (cu ardei iute). – Din poprica.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
poprica, vb. tranz. – (reg.) A condimenta. – Din poprică „ardei iute”.
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
popricat, -ă, popricați, -te, adj. – (reg.) Condimentat (cu ardei iute). – Din poprica.
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
popricat, -a, (papricat), adj. – Condimentat cu ardei iute. – Din poprică.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| verb (V204) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||