papetar, -ă adj. Care se folosește în fabricarea hârtiei ◊ „Lemnul acestui arbore (oțetarul) are calități papetare suprinzătoare. Chiar la vârsta de un an, tulpinele tinere (care ajung la 12 m înălțime) au un randament în pastă papetară de circa 45 la sută.” R.l. 26 II 74 p. 5 (der. regr. din papetărie; cf. fr. papetier; DEX, DN3)