paos s. m. – Obicei funerar, vin amestecat cu apă și miere, care se duce la înmormîntare împreună cu un colac și o lumînare; cu vinul se stropește mortul; colacul și lumînarea se dau de pomană. – Var. (a)paus, apaous. Mr. pafsă „sfîrșit”. Probabil lat. *pausum din pausāre, ca repaus (Tiktin; Candrea), cf. gr. παύσης. E dubletul lui pauză, s. f. (odihnă), din fr. pause.