Definiția cu ID-ul 925815:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PANGLICĂ, panglici, s. f. 1. Țesătură lungă și îngustă, de bumbac, de mătase, de catifea etc. folosită ca ornament sau ca accesoriu, mai ales Ia îmbrăcămintea feminină. Mialache își scoase pălăria de paie cu panglică neagră lată. DUMITRIU, N. 238. Marele pod de fier, departe, părea o panglică lungă albă, întinsă pe sub cerul albastru. SADOVEANU, O.III 663. ◊ Expr. A scoate panglici pe nas v. nas. ♦ Fîșie îngustă de țesătură de bumbac sau de mătase îmbibată cu tuș, folosită la mașina de scris. ♦ Fîșie de pînză sau de metal divizată în centimetri, servind la măsurarea distanțelor. ♦ Produs intermediar în industria filaturii, alcătuit dintr-un mănunchi subțire de fibre textile omogeneizate și paralelizate. 2. Obiect flexibil de oțel sau de alt material, avînd grosimea și lățimea mici în raport cu lungimea; bandă. Ferăstrău cu panglică. 3. (Popular) Tenie. – Accentuat și: panglică.Pl. și: (rar) panglice (SAHIA, N. 66, EMINESCU, N. 132). – Variante: (1; regional) pandlică (ODOBESCU, S. I 469), pamblică (CARAGIALE, O. II 159) s. f.