3 definiții pentru panenteism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PANENTEÍSM s.n. Concepție panteistă care își propune să facă o sinteză din principiile teismului și ale panteismului. [Cf. fr. panenthéisme, it. panenteismo].

PANENTEÍSM s. n. concepție panteistă potrivit căreia totul există în Dumnezeu, singura realitate. (< fr. panenthéisme)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PANENTEÍSM (< fr. {i}; {s} pan- + gr en „în” + theos „zeu”) s. n. Concepție derivată din panteism, potrivit căreia lumea este în Dumnezeu ca o parte a ființei sale, fără ca Dumnezeu să se împartă în toate lucrurile. Termenul a fost folosit pentru prima dată de Chr. Krause în încercarea de a reconcilia teismul cu panteismul. În sec. 20, cele mai influente form de p. emană din scrierile filozofului neopozitivist american A.N. Whitehead și ale succesorilor săi.

Intrare: panenteism
panenteism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • panenteism
  • panenteismul
  • panenteismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • panenteism
  • panenteismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)