PANCARTĂ, pancarte, s. f. Bucată (dreptunghiulară) de carton, pînză, lemn, tablă, pe care e scrisă o lozincă, o înștiințare etc. (și e purtată uneori la manifestații). V. placardă. O pancartă purtînd înscrisuri cu litere roșii era ridicată pe brațe. VORNIC, P. 215. Pe drum bătrînul se uita mereu la afișele și pancartele fără număr care toate chemau lumea la diferite distracții și petreceri. REBREANU, R. I 255.