Definiția cu ID-ul 696100:
Enciclopedice
PALEY [péili], William (1743-1805), teolog și filozof englez. A abordat probleme ale religiei creștine, moralei conservatoare și gândirii politice din Anglia sec. 18, lucrările sale constituind un sistem bazat pe religia naturală; în baza argumentului teologic, reformulat, P. susținea că o cunoaștere științifică a naturii va întări ideea că Dumnezeu este autorul Universului („Teologia naturală: mărturiile existenței și atributele divinității”, „Un punct de vedere asupra mărturiilor creștinismului”, „Principii de filozofie morală”).