Definiția cu ID-ul 925535:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PAFTA, paftale, s. f. Încheietoare de metal la haine sau la cingători, uneori împodobită cu pietre prețioase. V. agrafă, cataramă. Sabia aceasta scumpă... era ținută de o cingătoare de fir cu paftale de argint. SADOVEANU, O. I 488. Poiana venea rotundă și înclinată pe pieptul unui deal... ca o pafta de piatră verde, sub piepții unei armuri. GALACTION, O. I 281. Argintarii nomazi au făurit tavele și ibricele, căldărușele și colanele, brățările și paftalele (fibulele) de la Pietroasa. ODOBESCU, S. III 638. ♦ Cingătoare compusă din plăci de metal, legate între ele cu lănțișoare sau bătute cu ținte. Străluce de departe în haine poleite: Dulămi cu flori de aur la pept împodobite Și-ncinse cu paftale de piatră nestimată. ALECSANDRI, P. VI 6.