Definiția cu ID-ul 504363:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

paftá (paftále), s. f. – Încuietoare ornamentală, cataramă, broșă. – Mr., megl. paftă. Tc. pafta (Șeineanu, II, 280), din per. bafta, cf. bg., sb. pafta.