PACHET, pachete, s. n. 1. Obiect sau mai multe obiecte strînse la un loc, învelite sau înfășurate într-o hîrtie, pînză etc. și, de obicei, legate, pentru a se putea păstra și transporta mai ușor. Intră pe poartă, întovărășit de-un băiat încărcat cu pachete. C. PETRESCU, Î. II 170. Găsii înlăuntru un mare pachet cu îngrijire făcut și frumos legat, deasupra căruia sta scris ca moto: «poftă bună». HOGAȘ, M. N. 59. ◊ (Urmat de determinări care arată conținutul) Ieși în vîrful picioarelor și se întoarse imediat c-un pachet de pînzeturi. BART, E. 382. Am găsit un mare pachet cu scrisori de la Iași. NEGRUZZI, S. I 55. ◊ (Glumeț) Permiteți-mi, vă rog, a vă trimite, de pe malurile frumoasei Dunări albastre, un pachet de salutări pentru toată lumea. CARAGIALE, O. VII 163. ◊ Expr. A face pachet = a aduna, a strînge și a lega la un loc mai multe lucruri. A trimite pe cineva pachet = a trimite pe cineva într-un anumit loc fără voia lui. (Despre mărfuri mărunte, mai ales alimente) (A pune) la pachet = a împacheta pentru a fi transportat. 2. Ansamblu de piese identice, suprapuse sau alăturate, legate între ele pentru a forma o singură piesă care poate fi folosită într-un sistem tehnic. Pachetele de grinzi de lemn sînt folosite la lucrări de poduri provizorii.