8 definiții pentru păteac peteac petiac


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

păteac sn [At: PASCU, S. 205 / V: pet~ (Pl: ~ace), petiac / Pl: ~uri / E: pat1 + -eac] (Olt; Mun) 1-2 (Șhp) Pătuț (1-4). 3-4 (Spc) Pătuț (5-6). 5 Pătiuc. 6 Claie de fân. 7 Glugă de coceni clădită între ramurile unui copac.

1) pat n., pl. urĭ (mgr. pátos, paviment, d. pató, calc. V. patos 1, peripatetic, punte). Culcuș, așternut pe care te culcĭ ca să dormĭ: pat de fîn. Mobilă de lemn saŭ de fer (crivat) pe care puĭ așternutu și te culcĭ. Targă (Vest). Patu puștiĭ, lemnu pe care se sprijină țeava. Patu războĭuluĭ (de țesut), cadru pe care e așezat el. Patu rîuluĭ, albia rîuluĭ. A cădea bolnav la pat, a te culca în pat din cauza boaleĭ: a căzut la pat, e bolban la pat. A dormi în pat, a dormi de-a binele, (învălit). A dormi pe pat, a dormi numaĭ culcat pe așternut, neînvălit și pe puțin timp. – Dim. păteac n., pl. ece (ca drumeac, rădeac, sfredeleac), pătișór, pl. oare; pătuc, -él, pătuț, pătuleț, pl. e; pătucean, păticean, pătcean, pl. ene.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

păteác, păteácuri, s.n. (reg.) 1. pătuț, pătuc. 2. postament de scândură, pe care se așază fânul sau snopii în stog; pătiuc. 3. claie, căpiță de fân; glugă de coceni (clădită pe ramurile unui copac).

Intrare: păteac
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păteac
  • păteacul
  • păteacu‑
plural
  • păteacuri
  • păteacurile
genitiv-dativ singular
  • păteac
  • păteacului
plural
  • păteacuri
  • păteacurilor
vocativ singular
plural
peteac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
petiac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)