11 definiții pentru păscălău pascalău pascălău


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

păscălău1 sm [At: GHEȚIE, R. M. / Pl: ~ăi / E: păscăli + -ău] (Trs) Păscălitor.

păscălău2 sn [At: DR. IV, 1081 / V: pascal~, pas~ / Pl: ~aie, (reg) ~a / E: paște3 + -ălău cf cosălău] (Trs; Mar) Pășune (1).

pascalău sn vz păscălău2

pascălău sf vz păscălău2


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PĂSCĂLĂU s. v. imaș, izlaz, pășune.

păscălău s. v. IMAȘ. IZLAZ. PĂȘUNE.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

păscălău, păscălăi, s.m. (reg.) persoană care prezice viitorul din pascalie; păscălitor, ghicitor.

păscălắu, (pascalău), s.n. – Imaș, loc de pășunat. ♦ (onom.) Păscălău, Pășcălău, Pașcalău, Pascalău, Pascalau (23 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). (Trans., Maram.). – Din paște (< lat. pascere) + suf. -ălău (MDA).

păscălắu, (pascalău), s.n. – Imaș, loc de pășunat. – Din paște (< lat. pascere) + -ălău.

pascalắu, s.n. – v. păscălău („loc de pășunat”).

pascalắu, s.n. – v. păscălău.

Intrare: păscălău
păscălău substantiv masculin
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păscălău
  • păscălăul
  • păscălău‑
plural
  • păscălăi
  • păscălăii
genitiv-dativ singular
  • păscălău
  • păscălăului
plural
  • păscălăi
  • păscălăilor
vocativ singular
plural
pascalău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pascălău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)