2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

păhui1 [At: LB / Pl: ~ / E: mg pagony] 1 sm (Reg) Pădure tânără Si: desiș, mladă. 2 sm (Prc) Copăcel. 3 sm (Spc) Fag mic. 4 sm Fag subțire și înalt. 5 sm Copac mai gros, retezat în partea de sus. 6-7 sm Copac (netăiat și) mai subțire. 8 sm Copac înalt și cu coroana largă, lăsat după tăierea pădurii, pentru sămânță. 9 sm (Reg) Om înalt și bine făcut. 10 sm (Reg) Molid (Picea excelsa). 11 sm (Trs) Cânepă de toamnă, semănată în porumbiște Si: hăldan. 12 s (Olt) Loc unde se adăpostesc găinile peste noapte.

păhui2, ~e ai [At: LEXIC REG. 93 / E: ns cf tehui] (Reg) 1 Năuc. 2 Prost.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

păhúi (-i), s. m. – Copac înalt. Origine necunoscută, poate expresivă. În Olt. și Trans. Aceleiași familii aparțin păhuie, s. f. (Olt., căpiță); păhaie, s. f. (Mold., javră).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

păhúi2, -ie, adj. (reg.) năuc, aiurit, zăpăcit; prost.

păhúi1, păhúi, s.m. (reg.) 1. pădure tânără, desiș, mladă. 2. copăcel, arbust, puiet; copac, fag. 3. om înalt și bine făcut. 4. molid. 5. cânepă de toamnă; hăldan. 6. loc unde se adăpostesc găinile noaptea.

Intrare: păhui (adj.)
păhui adjectiv
adjectiv (A122)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păhui
  • păhuiul
  • păhuiu‑
  • păhuie
  • păhuia
plural
  • păhui
  • păhuii
  • păhui
  • păhuile
genitiv-dativ singular
  • păhui
  • păhuiului
  • păhui
  • păhuii
plural
  • păhui
  • păhuilor
  • păhui
  • păhuilor
vocativ singular
plural
Intrare: păhui (s.m.)
substantiv masculin (M78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păhui
  • păhuiul
  • păhuiu‑
plural
  • păhui
  • păhuii
genitiv-dativ singular
  • păhui
  • păhuiului
plural
  • păhui
  • păhuilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)