păducherniță sf [At: BRANDZA, FL. 112 / Pl: ~țe, ~ți / E: păduche + -erniță] 1 (Dep) Loc, casă în care mișună păduchii (1-4). 2 (Pex) Locuință murdară, veche și sărăcăcioasă. 3 (Pex; lpl) Lucmri vechi, fără valoare Vz boarfe, zdrențe. 4 (Reg) Femeie murdară, plină de păduchi (1-4). 5 (Bot) Plantă erbacee din familia cruciferelor, urât mirositoare, cu tulpina ramificată și cu flori fără petale (folosită în popor pentru stârpirea ploșnițelor) Si: (reg) mărăraș-de-friguri, moartea-stelnițelor, păduchelniță (2), păsățel (Lepidium ruderale). 6 (Bot; reg) Colțul-babei (Tribulus terrestris). 7 (Bot; reg) Vârtejul-pământului (Pedicularis verticillata).