3 definiții pentru păciuilire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
păciuilire sf [At: CANTEMIR, I. I. II, 200 / P: ~ciu-i-li~ / E: cf păciuire, păceluire] (Îvr) 1-2 Împăcare (1-2). 3-6 Pacificare (1-4). corectată
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PĂCIUILÍRE s. v. pacificare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
păciuilire s. v. PACIFICARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: păciuilire
păciuilire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||