7 definiții pentru pășitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pășitu sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: păși + -tură] 1 (Îrg) Pas2 (1). 2 (Mun) Împunsătură rară de ac, făcută ici și colo, sărind peste rând.

PĂȘITÚRĂ, pășituri, s. f. (Regional) Pas1.

PĂȘITÚRĂ, pășituri, s. f. (Reg.) Pas1. – Din păși + suf. -(i)tură.

PĂȘITURĂ s.f. (Mold., ȚR, Ban.) Pas. A: (Fig.). Luînd pre Cel-de-sus într-agiutor, vom fi întru a sa grijă; toate pășiturile neprietenești a le întrece. N. COSTIN. B: Cel mare, rîzîndu-și de piticii ce-i stau împotrivă, urmează cu mari pășituri socotealelor lui. FN. C: Pĕshiturĕ. AC, 360. Gressus. Pass. Passitura. Lipis, LEX. MARS., 212. Etimologie: păși + suf. -tură.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pășitúră, pășitúri, s.f. (reg.) 1. (înv.) pas. 2. împunsătură rară de ac.

Intrare: pășitură
pășitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pășitu
  • pășitura
plural
  • pășituri
  • pășiturile
genitiv-dativ singular
  • pășituri
  • pășiturii
plural
  • pășituri
  • pășiturilor
vocativ singular
plural

pășitură

etimologie:

  • păși + sufix -(i)tură.
    surse: DLRM