Definiția cu ID-ul 925238:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OȚĂRIME s. f. (Neobișnuit) Supărare mare; amărăciune. (Atestat în forma oțerime) începură a se plînge cu oțerime că de două ori Sigismund, fără învoirea țării, se dusese la împăratul. BĂLCESCU, O. II 178. – Variantă: oțerime s. f.