Definiția cu ID-ul 551398:
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
otpust, otpusturi s. n. (În Bis. ortodoxă) Formulă sacramentală de binecuvântare, rostită de preot la sfârșitul slujbei religioase; p. ext. sfârșitul slujbei religioase; apolis. [Var.: opust, otpusc s. n.] – Din sl. otŭpustŭ.