Definiția cu ID-ul 951932:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
oticău, oticauă, s.n. – (reg.) Vas de lemn folosit ca unitate de măsură pentru cereale, echivalent cu 5 kg: „Num-on oticău de mere” (Bilțiu, 1996: 176). – Cf. otic „doniță mică” (< otic + suf. -ău) (MDA).