Definiția cu ID-ul 1350399:

Arhaisme și regionalisme

oticắu, oticauă, s.n. (reg.) Vas de lemn folosit ca unitate de măsură pentru cereale, echivalent cu 5 kg: „Num-on oticău de mere” (Bilțiu, 1996: 176). – Cf. otic „doniță mică” (MDA).