Definiția cu ID-ul 1248928:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OTAC s. n. (Mold., ȚR) Cort. A: Au umblat pe la otace cu făclii de vînt. CLM, 31v. S-au dus la otacul lor. NECULCE. Iar veziriul au rămas ia otac. IM 1754, 141v. Și sosi Alexandru la otacul lui Darie. A 1777, 20r; cf. CLM, 31r; M. COSTIN; IM 1754, 145r. B: Mers-au la sultanul, unde era la otacul lui de au dai mulțemit[ă]. R. GRECEANU. Etimologie: tc. otak. Cf. saivan, șator.