OSÎRDIE s. f. (învechit și arhaizant) Ardoare, zel, sîrguință, rîvnă, străduință. Nenumăratele-i porecle pe care le agonisise singur, cu o vrednică și hitră osîrdie. C. PETRESCU, A. R. 11. Îmi spuse anii lui de trudă... marea osîrdie pe care o pusese zi cu zi, an cu an, să facă toate acestea. ANGHEL, PR. 58. Voi sluji cu toată osîrdia la cîte mi-a poruncit. GORJAN, H. IV 107.