Definiția cu ID-ul 1287772:
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
osârdui (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă osârduiesc, 3 sg. se osârduiește, imperf. 1 sg. mă osârduiam; conj. prez. 1 sg. să mă osârduiesc, 3 să se osârduiască; imper. 2 sg. afirm. osârduiește-te; ger. osârduindu-mă